SIMPOZIONUL ŞTIINŢIFIC INTERNAŢIONAL „LITERATURA ŞI PRESA SCRISĂ ÎN BANAT” INAUGURAREA BIROULUI AL ACADEMIEI ROMĂNE

Moment istoric pentru minoritatea română din Serbia organizat la Zrenianin
Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina şi Societatea – Fundaţia Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina, în parteneriat cu Muzeul Voivodinei din Novi Sad, Academia Română – Filiala Timişoara, Asociaţia Română de Istorie a Presei din Cluj-Napoca şi Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” din Alba Iulia, au organizat joi, 16 iunie, la Zrenianin, cea de-a VI-a ediţie a Simpozionului Internaţional ,,Literatura şi presa scrisă în Banat”.
Evenimentul, care s-a desfăşurat cu sprijinul din partea Guvernului Provincial al Voivodinei şi Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Republica Serbia, a reunit cunoscuţi cercetători din România, Croaţia, Muntenegru şi Serbia. Reuniunea a avut loc la Casa Nouă a Institutului Românilor din Voivodina, unde a fost inaugurat în mod festiv biroul din Zrenianin al Academiei Române – Filiala Timişoara, ca apoi să fie deschis Salonul de Cărţi şi Publicaţii Româneşti.
„Inaugurarea biroului din Zrenianin este un moment istoric pentru românii de pe aceste meleaguri, o cale directă spre Bucureşti peste Timişoara”- au fost cuvintele de mulţumire ale lui Costa Roşu, directorul Fundaţiei Române de Etnografie şi Folclor din Voivodina şi directorul onorific al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, pentru colaborarea şi sprijinul acordat din partea Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române, în special preşedintelui Daniel Petrovici şi Academiei Române – Filiala Timişoara, în frunte cu preşedintele academician Păun Ion Otiman.
„Deschiderea festivă a biroului din Zrenianin este prilejuită de împlinirea unui secol şi jumătate de activitate academică a românilor la iniţiativa domnului Costa Roşu, care este membru al Academiei Române. Biroul de la Zrenianin va contribui la extinderea colaborărilor cu Academia Română şi va arăta o deschidere importantă între oamenii de cultură şi de ştiinţă”, a menționat, între altele, acad. Păun Ion Otiman.
Todor Ursu, directorul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina și Daniel Petrovici, președintele CNMNR, au salutat asistența și au mulțumit Academiei Română pentru momentele istorice comune. Ei au adăugat că intenția acestui birou este ca noile generații să implementeze proiecte științifice și să demonstreze că românii de pe aceste meleaguri activează în varii domenii.
Acad. Păun Ion Otiman a donat Institutului Dicționarul limbii române, un tezaur la care s-a lucrat 110 de ani. Domnia sa a promis că va dona încă multe cărți.
La deschiderea Salonului de Cărți și Publicații Românești, Costa Roșu a salutat prezența onoraților invitați: mg. Crișu Dascălu, acad. Păun Ion Otiman, prof. Ioan David, directorul Bibliotecii Academiei Române – Filiala Timișoara, Ervin Dubrović, directorul Muzeului orașului Rijeka(Croația), Bogdan Šekarić, adjunctul directorului Muzeului Voivodinei, Mioara Pop, directoarea Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” din Alba Iulia, președintele Consiliului Județean Ion Dumitrel, Clara Maria Constantin, directoarea Bibliotecii „Paul Iorgovici” din Reșița, prof. Carmen Albert din Reșița, acad. Cvetko Pavlović din Bar, Muntenegru, Doina Bogdan Dascălu, Daniel Petrovici și Todor Ursu ș.a. Au fost prezentate edituri din Panciova, Uzdin, Novi Sad, Timișoara, Reșița și Alba Iulia, după care a avut loc vernisajul unei expoziții de fotografii.
Simpozionul de la Zrenianin a fost un prilej pentru autori să se cunoască, să facă schimb de experiențe și păreri, ei venind din mai multe părți, de la Rijeka la Bar și Novi Sad până la Alba Iulia.
La sfârşitul prezentării, Costa Roşu a propus ca astfel de întâlniri să aibă loc cel puţin de două ori pe an, iar discuţiile să se axeze pe publicațiile apărute în decurs de jumătate de an. După cum a adăugat Daniel Petrovici la sfârșitul simpozionului, cartea nu cunoaște frontiere, iar scriitorul este punctul de pornire. Prin astfel de instituții se formează generații noi datorită cărora ne putem extinde orizonturile științifice. Dacă am reuși să transmitem o parte din experiența Academiei de Științe din România în instituțiile noastre în Serbia, am face un lucru mare pentru românii de pe aceste meleaguri.
F. RAȘA

FacebookTwitter